Eclesiastul 4:8 — „Un om este singur singurel, n'are nici fiu, nici frate, și t…”

Eclesiastul 4:8 · Biblia Cornilescu

Un om este singur singurel, n'are nici fiu, nici frate, și totuș munca lui n'are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: „Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?” Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău.

Vezi în capitol

În context — Eclesiastul 4

7 Am mai văzut o altă deșertăciune supt soare.

8 Un om este singur singurel, n'are nici fiu, nici frate, și totuș munca lui n'are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: „Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?” Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău.

9 Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor.

Citește tot capitolul Eclesiastul 4 ›

Trimiteri — 17 referințe

1 Ioan 2:16 Căci tot ce este în lume: pofta firii pămîntești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este dela Tatăl, ci din lume.
Proverbele 27:20 După cum locuința morților și adîncul nu se pot sătura, tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. -
Luca 12:20 Dar Dumnezeu i-a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?’
Eclesiastul 1:8 Toate lucrurile sînt într'o necurmată frămîntare, așa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, și urechea nu obosește auzind.
Eclesiastul 1:13 Mi-am pus inima să cercetez și să adîncesc cu înțelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.
Matei 11:28 Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.
Geneza 2:18 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.”
Psalmii 39:6 Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, și nu știe cine le va lua.
Eclesiastul 4:9-12 Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor.
Eclesiastul 5:10 Cine iubește argintul, nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă, nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune!
Isaia 5:8 Vai de ceice înșiră casă lîngă casă și lipesc ogor lîngă ogor, pînă nu mai rămîne loc, și locuiesc în mijlocul țării!
Isaia 56:3-5 Străinul care se alipește de Domnul, să nu zică: ,Domnul mă va despărți de poporul Său!’ Și famenul să nu zică: ,Iată, eu sînt un copac uscat!’
Geneza 15:2-3 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.”
Eclesiastul 2:23 Toate zilele lui sînt pline de durere, și truda lui nu este de cît necaz: nici măcar noaptea n'are odihnă inima lui. Și aceasta este o deșertăciune.
Isaia 44:19-20 Niciunul nu intră în sine însuș, și n'are nici minte, nici pricepere să-și zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pîne pe cărbuni, am fript carne și am mîncat-o: și să fac din cealaltă parte o scîrbă? Să mă închin înaintea unei bucăți de lemn?”
Isaia 55:2 De ce cîntăriți argint pentru un lucru care nu hrănește? De ce vă dați cîștigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultați-Mă dar, și veți mînca ce este bun, și sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.
Habacuc 2:5-9 Ca și cel beat și semeț, cel mîndru nu stă liniștit; ci își lărgește gura ca locuința morților, este nesățios ca moartea așa că pe toate neamurile vrea să le strîngă la el, și toate popoarele le trage la el.