Trimiteri — 15 referințe

• Ioan 11:8 „Învățătorule”, I-au zis ucenicii, „acum de curînd căutau Iudeii să Te ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudea?”
• Ioan 10:30-33 Eu și Tatăl una sîntem.”
• Ioan 10:39-40 La auzul acestor vorbe, căutau iarăș să -L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.
• Leviticul 24:16 Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să-l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, să moară, pentrucă a hulit Numele lui Dumnezeu.
• Luca 4:29-30 Și s'au sculat, L-au scos afară din cetate, și L-au dus pînă în sprînceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să -L arunce jos în prăpastie.
• Geneza 19:11 Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, așa că degeaba se trudeau să găsească ușa.
• 2 Împăraţi 6:18-20 Sirienii s'au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.” Și Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei.
• Luca 24:31 Atunci li s'au deschis ochii, și L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor.
• Ioan 5:13 Dar cel vindecat nu știa cine este: căci Isus se făcuse nevăzut din norodul care era în locul acela.
• Ioan 8:5-6 Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?”
• Ioan 11:54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într'o cetate numită Efraim; și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.
• Ioan 12:36 Cîtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat și S'a ascuns de ei.
• Ioan 18:31 Atunci Pilat le-a zis: „Luați -L voi, și judecați -L după legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorîm pe nimeni”, I-au zis Iudeii.
• Faptele Apostolilor 7:57 Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile, și s'au năpustit toți într'un gînd asupra lui.
• Faptele Apostolilor 8:39-40 Cînd au ieșit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul își vedea de drum, plin de bucurie,