8 În ziua a cincea, s'a sculat dis de dimineață să plece. Atunci tatăl tinerei femei a zis: „Întărește-ți mai întîi inima, te rog; și rămîi pînă ce se va pleca ziua spre seară.” Și au mîncat amîndoi.

9 Bărbatul se scula să plece, cu țiitoarea și sluga lui; dar socrul-său, tatăl tinerei femei, i-a zis: „Iată că ziua a trecut, e tîrziu, rămîi dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, rămîi aici peste noapte, și să ți se veselească inima; mîne vă veți scula disdedimineață ca să porniți la drum, și te vei duce la cortul tău.”

10 Bărbatul n'a vrut să mai rămînă și în noaptea aceea, ci s'a sculat și a plecat. A ajuns pînă în fața Iebusului, adică Ierusalimul, cu cei doi măgari înșălați și cu țiitoarea lui.